În acest material vrem să arătăm că putem folosi instrumente și tehnici specifice managementului riscurilor operaționale și în cazul dezvoltării unor proiecte specifice. În general, managementul riscurilor operaționale- și mai specific- managementul riscurilor ocupaționale- sunt menționate la momentul în care proiectul este deja implementat. Nimic nu ne împiedică însă să aplicăm aceste metode la proiecte în dezvoltare.
Datorită faptului că
proiectele se dsfășoară într-un mediu real- delimitat de spațiu și timp- un
eveniment neprevăzut (deosebit) poate apărea în orice moment al desfășurării
proiectului. Un astfel de eveniment:
-poate fi inofensiv
(de exemplu sărbătorirea unei aniversări ale unui membru din proiect);
-poate conduce la
întrepruperi minore , care pot fi recuperate ușor în timp (vezi exemplul de mai
sus);
-poate conduce la
pierderi semnificative în cadrul proiectului- întârzieri de rambursări, etc.
-poate conduce la
întreruperea temporară sau definitivă a proiectului (de exemplu datorită unei
etape care este refuzată la plată sau pur și simplu respinsă de către cei care
finanțează proiectul);
Un astfel de
eveniment neprevăzut poate fi generat:
-de echipa
proiectului;
-de persoanele cu
care echipa proiectului este în interacțiune ierarhică- din punct de vedere al
desfășurării proiectului (ofițeri științifici, auditori, etc.);
-de alte persoane- de
exemplu de persoane care au fost selectate pentru grupul țintă de implementare
al proiectului și nu se mai prezintă;
-de mediul de
desfășurare;
Pentru tratarea unor
astfel de evenimente- managementul unui proiect poate face apel la managementul
riscurilor- așa cum se desfășoară el pe plan operațional, pentru orice fel de
activitate economică.
Managementul
riscurilor este o componentă a MSSM orientată către identificarea şi prevenirea
riscurilor ce pot acţiona asupra operatorului uman la locul de muncă
Managementul
riscurilor poate fi considerat, până la un anumit moment, ca un proces identic
managementului evenimentelor neprevăzute. Spre deosebire de managementul
riscurilor, managementul evenimentelor neprevăzute prezintă şi componenta legată
de controlul pierderilor (loss control), aceste pierderi referindu-se la
avariile asupra proprietăţii.
Managementul
riscurilor este procesul general
folosit pentru a minimiza consecinţele potenţiale ale pericolelor
asociate cu un anumit produs sau serviciu în acelaşi timp cu creşterea
calităţii şi accesibilităţii produsului sau serviciului.
Figura generică a procesulu ide management
al evenimentelor neprevăzute și a
riscurilor este prezentată în continuare.
Figura 1. Managementul evenimentelor neprevăzute și al riscurilor
Așa după cum se poate vedea din figură:
a. se identifică (se prezumează)
eventualele evenimente neprevăzute care pot apărea în cadrul unui proiect (de
exemplu absența unui membru reprezentativ al echipei de la o predare importantă
susținută în public pentru că trebuia să meargă la doctor);
b. se identifică pericolele reale pentru
proiectul în desfășurare (absența respectivului nu este un pericol real pentru
că există experți de același nivel în cadrul proiectului care-l pot înlocui);
Se poate observa că putem considera două
categorii de pericole definitorii pentru managementul de proiect:
-pericole interne- care pot fi tratate în
cadrul proiectului;
-pericole generate de context (cum ar
fi faptul că sala de cursuri prevăzută
pentru a susține instruirea în orașul A a fost închiriată de altcineva cu o zi
înainte de începerea cursului- eveniment asupra căruia managerul de proiect nu
are nici un fel de control);
c. pericolele identificate se transformă
în riscuri- pe lângă tipologia propriu-zisă a unui pericol specific ,riscul mai
este definit și de componentele gravitate și probabilitate. În cadrul acestei
analize trebuie identificate:
-care pericole pot fi eliminate sau
mitigate în mod eficient;
-care pericole nu pot fi mitigate și trebuie
controlate pentru a nu depăși un nivel care să pună proiectul în pericol; În
această categorie ar putea intra atragerea experților din echipă de către un
proiect rival. Presupunem două proiecte A și B, desfășurate în același domeniu.
Proiectul A începe mai devreme- resursele financiare- inclusiv cele pentru
manoperă sunt fixate. Proiectul B propune o alocare dinamică a resurselor-
urmând să atragă cel puțin 3 specialiști din proiectul A cu un stimulent
financiar corespunzător. Astfel de situații nu pot fi rezolvate într-un mod definitiv de la
începutul proiectului- datorită faptului că resursele sunt limitate. Rămâne la
latitudinea managerului de proiect să controleze în mod corespunzător echipa-
în condițiile în care oamenii nu pot fi ținuți cu forța.
Riscurile trebuiesc evaluate pentru a se
vedea ce poate fi prevenit- mitigat și pentru a se constitui niște provizioane
de risc care să poată fi folosite în cazul acțiunii directe asupra proiectului
a celorlalte riscuri;
d. are loc activitatea de management
propriu-zis.
Procesul de management al riscului poate
fi considerat ca având esențiali cei trei paşi, prezentaţi în continuare:
1.Identificarea pericolelor.
Managementul pericolelor oferă mediul de
lucru în care se desfăşoară procesul de management al evenimentelor deosebite.El
sprijină procesul de management al riscului prin:
-identificarea pericolelor importante;
-urmărirea acestor pericole pe tot ciclul
de viață al proiectului de la generare şi până la starea de non-pericol
Această urmărire se referă la statutul
tuturor pericolelor identificate, urmărite în ciclul de viaţă al
sistemului.Statutul acestora reflectă modul de înţelegere a pericolelor de
către autoritatea care ia decizii la locul de muncă precum şi aplicarea sau
neaplicarea unor măsuri corective.Odată identificat, pericolul rămâne în
sistemul de urmărire atâta vreme cât generatorul acestuia+sau succesorii
săi-există.
Din figura următoare putem observa că doar
evenimentele neprevăzute cu output negativ pot fi considerate ca pericole. Un
eveniment neprevăzut cu output pozitiv (de exemplu o descoperire neașteptată
survenită în cursul derulării proiectului) poate fi multiplicat (dacă este
cazul) dar oricum aduce beneficii- deci nu este cazul unui pericol.
Un eveniment neprevăzut cu output negativ-
se transformă în cea mai mare parte a cazurilor într-un pericol. Dacă
evenimentul este temporar- de exemplu oprirea accidentală a curentului electric
într-o anumită parte din zi- și mitigabil el nu devine neapărat un pericol- și
uneori poate fi utilizat în favoarea proiectului.
Figura2. Eveniment neprevăzut vs. pericol
2.Aprecierea riscurilor în corelaţie cu
evenimentele deosebite
Acest pas începe cu definirea pericolelor
semnificative. Evaluarea riscurilor apreciază riscul pericolului şi de asemenea
dezvoltă alternative pentru reducerea sau eliminarea riscului. În general,
riscurile nu pot fi complet eliminate, rămânând un risc rezidual. Acest
proces este un proces iterativ care ia sfârşit atunci când riscul rezidual este
redus la un nivel acceptabil, nivel stabilit de autoritatea cu drept de decizie
la locul de muncă.
Riscul asociat unui pericol este o funcţie
de probabilitatea şi gravitatea acestuia.În cazuri izolate, o evaluare
calitativă a probabilităţii şi gravităţii oferă mijloace suficiente pentru
definirea şi managementul evaluării evenimentelor deosebite.Standardul MIL
STD-882 (versiunea din 2012)[i] este
citat uneori ca principala sursă pentru metodologiile de evaluare a
riscurilor.Acest standard include definirea unui index a securităţii riscului
sau unui nivel de integritate al securităţii pentru o evaluare specifică a
probabilităţii şi gravităţii.
În realizarea acestei evaluări, o atenţie
specială trebuie acordată definirii corespunzătoare a sistemului pentru care se
face evaluarea. Există două probleme aici:
-definirea sistemului este limitată-sunt
scăpate din vedere anumite conexiuni cu alte sistem care pot induce pericole la
locul de muncă;
-definirea sistemului este prea
exhaustivă-în acest caz sunt anumite aspecte, semnificative şi potenţial grave
sunt eludate de ansamblul general-cu alte cuvinte „pădurea” ascunde „copacii”
semnificativi.
Impactul la nivelul sistemului analizat al
unui pericol specific reprezintă indicatorul potrivit pentru gravitatea
acestuia.
Evoluția evenimentului neprevăzut este dată în figura următoare.
Figura 3. Evoluția evenimentului neprevăzut
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu