ACCIDENTE MAJORE 4- MIHĂILEȘTI

Abstract 

Mihăilești was the worst major accident occured in Romania from 2000. The accident was definitely a result of  bad safety , lack of control and indolence. 

The Mihăileşti explosion occurred on the 24th of May 2004 in the village of Mihăileşti, Buzău County, Romania. A truck loaded with ammonium nitrate rolled over and caught fire, and one hour later exploded killing at least 18 people and another 13 were wounded.

At 4:57 AM local time, a truck loaded with 20 tons of ammonium nitrate rolled over on the express road E85 connecting Bucharest with Moldavia. Soon after the accident, the truck caught fire, so the driver immediately called the emergency number. Two fire trucks arrived at the scene 20 minutes later and started putting out the fire. A TV crew also arrived and started filming for a news program. Meanwhile, curious villagers gathered around the accident site.

At 5:47 AM, a small explosion took place in the cabin of the truck, followed 2 minutes later by a larger explosion, killing 7 firefighters, the TV crew, several villagers. and the truck driver, totaling 18 people. 13 others were injured.

Of the 18 killed, 2 people (the truck driver and one of the firefighters) had to be identified by means of DNA testing. The explosion left behind a 6.5 meter deep crater, scattered human remains and debris over a several hundred meters radius, and caused damage amounting to about 70,000 euros.

Mihăilești este exemplul tipic de ”ce-ar fi dacă..” un accident major s-ar întâmpla în România ? S-a întâmplat.
Într-un mod foarte sec ”Pe data de 24 mai 2004, la ora 5:50 în comuna Mihăilești, județul Buzău, pe DN2 (segment din drumul european E85), la 32 de kilometri sud de Buzău, a avut loc o explozie datorată accidentului unui camion care transporta 20 de tone de azotat de amoniu.
Bilanțul victimelor arată că au fost 18 morți (dintre care șapte pompieri, trei localnici și doi jurnaliști ai postului TV Antena 1) și 13 răniți grav.
Un crater cu adâncime de 6,5 metri și un diametru de 21 metri  s-a format în jurul locului exploziei, iar bucăți de metal au fost aruncate pe o rază de 200 de metri afectând acoperișurile mai multor case din zonă.”

Să facem niște precizări utile:
1. Nitratul de amoniu- care nu era trecut pe lista substanțelor periculoase !!! - este o substanță explozibilă preferată pentru amatorii de atentate. Clădirea federală  Alfred P. Murrah  din Oklahoma City a fost aruncată în aer în 19 Aprilie 1995 de către un camion încărcat cu nitrat de amoniu. ”Onorabilii” responsabili din ROmânia, respectiv Autoritățile Competente- au totdeauna altceva de făcut.

2. Doljchim-ul- adică cel care produce respectivul nitrat- consideră că de la poarta fabricii răspunderea revine transportatorului. Adică orice fel de căruță poate încărca fără probleme nitratul. În lumea civilizată un astfel de transport este monitorizat pe toată perioada de la plecarea din fabrică și până la destinație, vehiculele sunt dotate cu GPS iar șoferul unui astfel de vehicul are la îndemână frecvențe pentru comunicare de urgență. Să mai spunem și că în lumea civilizată sunt folosite vehicule speciale, cu capacități de protecție a încărcăturii periculoase.

3. Transportatorul - ar trebui, tot într-o țară civilizată- să aibă autorizație pentru astfel de transporturi, să aibă mașinile necesare și personalul instruit. În România- transportatorii pot să se plimbe nestingheriți cu 20 de tone de explozibil fără nici un fel de probleme. ”Camionul care a explodat era licentiat pe firma Mihtrans, dar se afla in administratia Ney Transport. "Masina era in leasing pe firma mea, ca lui Ionel Neagoe, fiind la inceput, nimeni nu-i dadea credit si am garantat eu pentru el"- ca să traducem, mașina transportatoare era la rândul ei închiriată de la altă firmă- ar fi trebuit să existe o autorizație de transport pentru firmă, pentru mașină (pentru cursa respectivă- incluzând verificările de rigoare), etc. Evident că nu există iar firmele respective mai transportă și în ziua de azi azotat de amoniu fără probleme. ”Firma Mihtrans tranporta si in ziua de azi azotat de amoniu. Contactat prin telefon, actualul director ARR Craiova, Iancu Craciunoiu, spune ca cele doua firme au contestat hotararea prin care li se ridicau licentele de transport. "Parerea mea e ca totusi nu mai au nici o sansa sa efectueze transporturi pe firmele care au generat dezastrul de la Mihailesti", a opinat acesta. Eroare. La firma Nei Transport tot firma Nei Transport raspunde la telefon.

Ca lucrurile au ramas aproape la fel arata si faptul ca in 2005 aproximativ 25 de firme de transport au cerut licenta, in conditiile in care sunt in jur de 700 de firme in judet. Iar de sechestru pe cele doua firme de transport pana la finalizarea procesului, nici vorba de asa ceva.” (Jurnalul Național- Țara fără vinovați).

4. Măsuri minime de securitate -nu ”Desi lucreaza cu astfel de substante, administratorul Besarsem(beneficiarul transportului)  nu a vazut in viata lui o fisa de securitate a produsului.

Cel care a depus comanda de 150 de tone de azotat de amoniu pentru firma din Piatra Neamt spune ca nu si-a pus problema daca firma care va transporta marfa va lua vreo masura de protectie, mai ales ca nici la Besarsem nu se lua vreo masura deosebita la depozitarea ingrasamantului. "Banuiesc ca firmele transportatoare erau bune, altfel nu erau «acceptate» de Doljchim", a spus convins acesta.”(idem) - deși fișele de securitate sunt făcute de către INCDPM cel puțin din 1995 - se pare că Autoritățile Competente le consideră opționale. 

5. Personalul ISU solicitat să intervină nu avea pregătirea și nici dotarea necesară pentru a stinge respectivul incendiu. Practic, pompierii au fost trimiși la moarte sigură. 

Aspectul cel mai penibil al întregii situații este că, pentru a escamota întreg scandalul accidentul a fost declarat de trafic. 

Concluzii ? Atâta vreme cât nu va exista o minimă implicare din partea celor interesați sau care ar trebui să fie interesați (producător, transportator, Autorități Competente) un alt Mihăilești se poate produce oricând. 

Atâta vreme cât nu va funcționa un sistem integrat de securitate- în care ciclul generare documente (fișe de securitate a produsului)- implementare măsuri (producător, utilizator, transportator) - verificare măsuri (Autoritate Competentă) să funcționeze normal- securitatea asigurată depinde într-o foarte mică măsură de noi.