4. BHOPAL
Dezastrul de la Bhopal- este considerat drept cea mai mare catastrofă- accident major- industrial.El s-a produs în noaptea de 2-3 Decembrie 1984 la facilitatea de producție a pesticidelor Union Carbide India Limited (UCIL) din Bhopal, statul Madhya Pradesh. Peste 50.000 de persoane au fost expuse la gaz metil izocianat (MIC)- gazul și-a făcut cale și spre orașul Bhopal. Numărul de morți (oficial) este de 2.259 - guvernul din Madhya Pradesh confirmă un număr de 3.787 decese- surse independente menționează 8000 de morți în 2 săptămâni și alți peste 8000 din afecțiuni survenite ca urmare a eliberării de gaz. O evaluare guvernamentală din 2006 consideră 558125 persoane lezate .
UCIL era subsidiarul indian al Union Carbide Corporation (UCC) - în care statul indian avea o participație de 49.1 %. În 2001 UCC a fost preluat de Dow Chemical Company.
În Iunie 2010 câțiva foști angajați au fost condamnați la 2 ani de închisoare și o amendă de 2000 de dolari fiecare- maximum de pedeapsă stabilit prin legea indiană fiind acuzați de crimă prin neglijență
UCIL a fost construit în 1969 pentru producția pesticidului Sevin (nume de firmă pentru carbaril) folosind isocianat de metil (MIC) ca intermediar. O facilitate de producție a MIC a fost adăugată în 1979.
Procesul chimic folosit în Bhopal folosea reacția între fosgen (folosit și ca gaz de luptă !) și metilamină pentru a obține MIC- care era apoi reacționat cu 1-naftol pentru a obține produsul final- carbaril. Deși cererea de pesticide a scăzut la începutul anilor 1980, producția a continuat, fiind create stocuri de MIC.
4.1.Incidente anterioare
În 1976 două sindicate se plâng de poluarea existentă în facilitate. În 1981 un angajat a fost stropit cu fosgen- panicat, și-a îndepărtat masca de protecție inhalând mult gaz și decedând la 72 de ore. UCC a fost avertizată de experții americani referitor la potențialul unei reacții necontrolate în tancul de stocare al MIC- avertizare repetată de autoritățile locale din India în 1979- fără să se ia nici o măsură. În Ianuarie 1982 o scurgere a afectat 24 de muncitori- nici unul din muncitori nu a fost solicitat să poarte mască de protecție înaintea incidentului. În Februarie 1982 altă scurgere de MIC a afectat 18 muncitori- în August 1982 un inginer chimist a intrat în contact accidental cu MIC- având arsuri pe 30% din corp. Între 1983 și 1984 se înregistrează scurgeri accidentale de MIC, clorină, mono-metil-etamină, fosgen- uneori în combinație.
4.2. Cauze primare
Bhopal este exemplul didactic de neglijență corporatistă și de interacțiune orientată doar spre profit între o mare corporație și indigeni.
-Unitatea de producție MIC reprezenta o copie de proastă calitate (fără sistemele de siguranță necesare) a unei facilități similare din SUA;
-Stocarea MIC în tancuri mari și umplerea acestora peste nivelele recomandate;
-mentenanță proastă;
-defectarea câtorva sisteme de securitate datorită proastei mentenanțe;
-sisteme de securitate oprite pentru a se economisi bani - incluzând sistemul de refrigerare al MIC !
-servicii de securitate inadecvate;
-dependența de operații manuale;
-lipsa operatorilor instruiți;
-management de securitate redus;
-lipsa planurilor de urgență;
-existența unor zone de locuit improvizate în apropierea facilității;
-metodă de producție periculoasă (exista și varianta producției fără MIC- dar presupunea costuri mai mari);
4.3. Accidentul major
În Noiembrie 1984 majoritatea sistemelor de securitate nu funcționau - iar valvele de evacuare erau într-o stare proastă. În noaptea de 2-3 Decembrie 1984 apa a intrat în tancul E610 care conținea 42 de tone de MIC- cu mult peste cantitatea prevăzută. O reacție necontrolată a fost declanșată - accelerată și de prezența fierului datorat coroziunii conductelor- reacția exotermă produsă a ridicat temperatura din tanc la peste 200 °C și a crescut presiunea. Sistemul de ventilație de urgență a MIC a deschis valvele conducând la eliberarea accidentală a unei cantități mari de gaze toxice- aproape 30 de tone de isocianat metil au fost eliberate în 45...60 minute.
Norul de gaze a fost purtat către Sud-Est, peste Bhopal.
4.4. Teorii referitoare la cauze
Firma a afirmat că un lucrător nemulțumit ar fi sabotat instalația, introducând apă în tanc prin conectarea unui furtun. Atât guvernul statului cât și firma UCC au încercat evitarea termenului de cianat din declarațiile date.
4.5. Efecte imediate
Efectele inițiale ale expunerii au fost tusea, stări de vomă, iritarea gravă a ochilor și o senzație de sufocare. Persoanele trezite de aceste efecte au încercat să se îndepărteze de facilitate. Cei care fugeau au inhalat mai mult decât cei care au folosit un vehicul- de asemenea au inhalat mai mult bătrânii, copiii și persoanele de înălțime mică. Multă lume a fost prinsă în învălmășeala creată. Înspre dimineață erau deja mii de morți- o parte din cadavre fiind aruncate în râul Narmada, la mai puțin de 100 de km de Bhopal. 170.000 de persoane au fost tratate în spitale și ambulatorii. Corpurile victimelor au fost cremate.În câteva zile frunzele copacilor s-au îngălbenit și au căzut.
Figura 1- Bhopal
4.6. Concluzii
Bhopal este un exemplu perfect legat de acțiunea malevolentă (chiar dacă neintenționată) a factorului uman. Guvernul statului- la înțelegere cu UCC- au mers pe minima rezistență în ceea ce privește măsurile de securitate și sănătate. UCC a fost tentată de mâna de lucru ieftină- și a ignorat pe scară largă măsurile necesare de securitate- aplicate în facilitățile similare din SUA. Autoritățile statului au permis aglomerarea de locuințe de lângă facilitate și nu au închis facilitatea la momentul când au fost constatate problemele (1979) . Lucrătorii au fost pregătiți necorespunzător- fugind (și fiind primele victime) în loc să încerce să mitigheze situația. Nu existau operatori pregătiți pentru cazuri de urgență, sistemul de alertă și cel de intervenție în cazuri de urgență n-au fost puse în operă. Tancul stoca o cantitate mult peste limitele admise de MIC. Aproape toate regulile de securitate au fost încălcate. Sistemele de securitate existente erau în marea lor majoritate dezafectate pe considerente de economie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu