duminică, 14 iulie 2013

Analiza preliminară a pericolelor- PHA -1

1.PREZENTARE GENERALĂ

PHA este o metodă simplă, inductivă de analiză a cărei obiective sunt :
-identificarea pericolelor;
-identificarea situațiilor periculoase;
-identificarea evenimentelor care pot provoca daune pentru o activitate dată, facilitate sau sistem.
Inițialele sunt uneori folosite și pentru Analiza Pericolelor de Proces (Process Hazard Analysis)
Diverse variante de PHA sunt întâlnite și sub numele de:
-Ierarhizarea Rapidă a Riscurilor(Rapid Risk Ranking)
-Identificarea pericolelor (HAZID)

2.UTILIZARE

Este de obicei realizată în stadiile timpurii de dezvoltare a unui proiect când există informații reduse despre detaliile de design sau procedurile de operare și poate fi considerată ca un precursor al unor studii ulterioare sau poate oferi informații pentru specificația de proiectare  a unui sistem. Poate fi de asemenea utilă la analiza sistemelor existente pentru prioritizarea pericolelor și a riscurilor pentru analiză ulterioară sau atunci când circumstanțele previn folosirea unor tehnici mai sofisticate.

3.INTRĂRI

Intrările includ:
-informații despre sistemul care va fi evaluat;
-detaliile din proiectul sistemului care sunt disponibile și relevante;

4.PAȘI (PROCES DE DESFĂȘURARE)

1. Formularea unei liste de pericole și situații periculoase generice prin considerarea unor caracteristici ca:
            -materialele folosite sau produse și reactivitatea acestora;
            -echipamentul folosit;
            -echipamentul de operare;
            -aranjamente;
            -interfețe între componentele sistemului, etc.
2.Analiza calitativă a consecințelor unui eveniment nedorit precum și a probabilității de apariție pot fi desfășurate pentru identificarea riscurilor pentru o evaluare ulterioară;
3. PHA trebuie actualizată în fazele de :
-proiectare;
-construcție;
-testare astfel încât să identifice orice pericole noi și să facă corecțiile necesare. Rezultatele obținute pot fi prezentate în diferite moduri, ca arbori sau tabelar.
Pot fi considerați și următorii pași alternativi:
1. Definirea atributelor PHA
            1.1. Stabilirea echipei PHA;
            1.2. Definirea și descrierea sistemului de analizat incluzând:
                        -frontierele sistemului (care părți din sistem se includ și care nu);
                        -descrierea sistemului incluzând diagrame bloc, diagrame de flux, etc.;
                        -folosirea și stocarea energiei și materialelor periculoase în sistem;
                        -condiții operaționale și de mediu care trebuie considerate;
-sisteme pentru detecția și controlul pericolelor și a evenimentelor accidentale, sisteme de urgență și acțiuni de mitigare ; .
1.3. Colectarea informațiilor cu privire la risc din sisteme similare  sau baze de date (dacă există);
2. Identificarea pericolelor
Sursele generale de pericole pot fi:
- surse sau căi de propagare ale energiei stocate într-o formă electrică, chimică sau mecanică;
-părți mecanice în mișcare;
-incompatibilități de material sau sistemice;
-radiații nucleare;
-radiații electromagnetice (incluzând infraroșii, ultaviolete, laser, frecvențe radar și radio);
-coliziuni și problemele conexe de supraviețuire și salvare;
-incendii și explozii;
-lichide și gaze  toxice și corozive  care scapă din containere sau sunt generate ca rezultat al unor alte incidente;
-deteriorarea sistemelor de stocare pe termen lung;
-zgomot incluzând vibrații subsonice și supersonice;
-pericole biologice incluzând creștere bacteriană în locuri cum ar fi tancurile de petrol;
-erori umane în operarea, mânuirea sau mutarea echipamentelor aferente sistemului;
-erori software care provoacă accidente;
Pentru a identifica pericolele:
-se pot examina sisteme similare existente;
-revizui analiza anterioare de pericol pentru sisteme similare;
-revizui checklisturi și standarde referitoare la pericole;
-considera fluxul de energie prin sistem;
-considera materiale periculoase în mod inerent;
-considera interacțiunea între componentele sistemului;
-revizui specificațiile de operare și lua în considerare toți factorii de mediu;
-folosi brainstormingul în echipă ;
-lua în considerare interfața om-mașină;
-încerca testarea la scară mică și analiza teoretică;
-considera cazul cel mai defavorabil și analiza what- if;
3. Estimarea consecințelor și a frecvenței de apariție
Riscul legat de un eveniment este o funcție a frecvenței evenimentului (frecvenței de apariție a evenimentului) și a gravității consecințelor sale potențiale. Pentru a determina riscul trebuie să estimăm frecvența și gravitatea fiecărui eveniment accidental.
Ce consecințe trebuie luate în considerare ?
Un eveniment neprevăzut poate conduce la o plajă largă de consecințe, de la consecințe neglijabile la consecințe catastrofice. Un incendiu poate fi stins foarte rapid și fără consecințe sau poate conduce la un dezastru. În anumite aplicații este luată în considerare media consecințelor unui eveniment neprevăzut. În altele sunt considerate câteva consecințe posibile incluzând consecințele cele mai nefavorabile.
Tabelul următor oferă o structură de clase de gravitate care poate fi utilizată în procesul de analiză

Tabelul 1. Clase de gravitate
Grad
Clasă de gravitate
Descriere
4
Catastrofică
Defectarea conduce la lezări majore sau decesul personalului
3
Critică
Defectarea conduce la lezări minore ale personalului, expunerea personalului la substanțe chimice sau radiații sau la incendiu sau la eliberarea unui produs chimic în mediu
2
Majoră
Defectarea conduce la o expunere de nivel redus a personalului sau activează alarmele existente în facilitate.
1
Minoră
Defectarea conduce la defectări minore în sistem dar nu cauzează lezări personalului, nu determină expunerea acestuia în orice fel și nu determină eliberarea accidentală de produși chimici în mediu

Când se estimează frecvența unui eveniment trebuie avute în vedere consecințele considerate. În anumite cazuri se estimează frecvența oricărui eveniment accidental . Pentru a fi utilizată în ierarhizarea riscurilor, această frecvență trebuie legată de gravitatea unei consecințe medii pentru fiecare eveniment particular neprevăzut (accidental)  În alte cazuri se consideră consecințe specifice (cel mai nefavorabil caz) al unui eveniment neprevăzut (accidental). Trebuie estimată frecvența cu care evenimentul produce o anumită consecință. Acest aspect poate implica o evaluare combinată a frecveneție de apariție a evenimentului neprevăzut, a probabilității ca personalul să fie prezent, a probabilității ca personalul să fie incapabil să scape și așa mai departe. Acest lucru presupune ca pentru fiecare eveniment accidental se dorește prezentarea câtorva consecințe cu frecvențele asociate. De exemplu, poate fi considerat un eveniment neprevăzut (accidental) când un lucrător cade de pe o platformă de lucru la înălțime mică. În majoritatea cazurilor, consecința unui astfel de eveniment va fi o leziune minoră (gravitate mică și frecvență mare). Rareori căderea poate conduce la deces (gravitate mare și frecvență foarte scăzută). Ambele consecințe trebuie înregistrate într-un tabel cu următoarea structură.

Tabelul 2. Înregistrarea consecințelor
Nr. crt.
Pericol
Eveniment accidental (ce, unde, când)
Cauze probabile
Acțiuni preventive
Probabilitate
Gravitate
Comentarii









Tabelul următor oferă posibile clase de frecvență.

Tabelul 3.Clase de frecvență
Clasă
Denumire(se referă la apariția evenimentului)
Descriere
1
Foarte improbabil
O dată la 1000 de ani sau mai rar
2
Îndepărtat
O dată la 100 de ani
3
Ocazional
O dată la 10 ani
4
Probabil
O dată pe an
5
Frecvent
O dată/lună sau mai des

4. Ierarhizarea riscurilor și acțiuni ulterioare 
Riscul [i]se stabilește ca o combinație de eveniment dat/consecințe și gravitatea aceluiași eveniment/consecințe. Acest lucru va permite ierarhizarea eveniment/consecințe într-o matrice de riscuri  cum este cea din tabelul următor.

Tabelul 4. Ierarhizarea riscurilor
Frecvență/Consecință
1 Foarte improbabil
2 Îndepărtat
3 Ocazional
4 Probabil
5 Frecvent
Catastrofică
Acceptabil- considerați principiul ALARP și întreprindeți investigații ulterioare
Inacceptabil- sunt necesare măsuri de reducere a riscului
Inacceptabil- sunt necesare măsuri de reducere a riscului
Inacceptabil- sunt necesare măsuri de reducere a riscului
Inacceptabil- sunt necesare măsuri de reducere a riscului
Critică
Acceptabil- numai ALARP
Acceptabil- considerați principiul ALARP și întreprindeți investigații
Acceptabil- considerați principiul ALARP și întreprindeți investigații
Inacceptabil- sunt necesare măsuri de reducere a riscului
Inacceptabil- sunt necesare măsuri de reducere a riscului
Majoră
Acceptabil- numai ALARP
Acceptabil- numai ALARP
Acceptabil- considerați principiul ALARP și întreprindeți investigații
Acceptabil- considerați principiul ALARP și întreprindeți investigații
Inacceptabil- sunt necesare măsuri de reducere a riscului
Minoră
Acceptabil- numai ALARP
Acceptabil- numai ALARP
Acceptabil- numai ALARP
Acceptabil- considerați principiul ALARP și întreprindeți investigații
Acceptabil- considerați principiul ALARP și întreprindeți investigații

Schema generică a PHA este prezentată în figura următoare.


Figura 1.Schema PHA




[i] Marvin Rausand (2005), Preliminary Hazards Analysis, în System Reliability Theory (2nd ed), Wiley, 2004 – 1 / 36

Niciun comentariu: